Informare asupra celei de a cincea reuniuni a proiectului CHEERS, 6-11 mai 2014, Lituania

GREEN and CLEAN! Aşa s-ar putea caracteriza, în două cuvinte, oraşul Vilnius, gazda celei de-a cincea întâlniri de proiect CHEERS. Cadrul perfect pentru un proiect ce vizează educaţia ecologică a tinerilor, responsabilizarea lor faţă de problemele de mediu: peste 30% din teritoriul Lituaniei este acoperit de păduri, iar capitala are cel mai curat aer dintre aglomeraţiile urbane ale Europei! La 5 metri în spatele campusului unde am fost găzduiţi se întindea o pădurice, iar peste drum, în faţa elegantului cămin, o altă pădure îşi alinia brazii. La vreo 500 de metri de campus erau 2-3 supermagazine la care am mers de câteva ori, în mare parte pentru plăcerea drumului: trotuarul lat care însoţea şoseaua avea pe stânga o pajişte cu iarbă deasă, presărată cu flori de păpădie. Niciun muc de ţigară, niciun cocoloş de hârtie, nicio pungă de plastic… Vântul nu isca nici măcar fire de praf, pentru că în fiecare zi venea o stropeală de ploaie care făcea verdele să fie mai verde. Curat! O curăţenie asumată de
locuitorii capitalei, o curăţenie devenită deprindere. Tomberoane specializate peste tot- pentru hârtie, pentru plastic, pentru metal, pentru gunoi menajer – în centrul capitalei cât şi în cartierele mărginaşe. „Ei, nu e de mirare, e capitala!” am gândit cârcotaş. Dar apoi am văzut aceleaşi tomberoane şi în orăşelul Anykščiai, la mai bine de 100 de km de Vinius, şi în oraşul Trakai, şi în aeroport… În Lituania, segregarea gunoiului este un fapt!
Lituanienii sunt oameni civilizaţi, deschişi, cu simţul umorului, oameni prietenoşi şi primitori. Gazde perfecte – nu în sensul opulenţei, ci în sensul acordării întregii lor atenţii: gesturi mărunte, detalii care îţi încălzesc sufletul şi te fac să te simţi sărbătorit, dorit, răsfăţat.
Simţul umorului, da! O mostră colosală de umor lituanian este mica Republică Užupis , un cartier în vechiul Vilnius. Înainte de 1990, anul în care Lituania şi-a declarat independenţa, era cartierul cel mai neglijat din capitală, cu case sărăcăcioase sau în ruină, dar cu un pitoresc care îi atrăgea pe artişti. În 1997, de 1 aprilie, locuitorii au declarat cartierul republică. Užupis înseamnă “pe partea cealaltă a râului”, iar “republica” – sit UNESCO – are o suprafaţă de mai puţin de 1 km2, 7000 de locuitori (dintre care aproximativ 1000 sunt artişti), un preşedinte, 4 steaguri (câte unul pentru fiecare anotimp), armată (alcătuită din 11 oameni), şi o Constituţie tradusă în 11 limbi, cu articole ca: “Oricine are dreptul să locuiască lângă râu, iar râul are dreptul să curgă pe lângă fiecare”, “Un câine are dreptul să fie câine”, “Oricine are dreptul să iubească şi să aibă grijă de o pisică”, “Oricine are dreptul să moară, dar
nu este o obligaţie”, etc. Užupis este inima vieţii boeme din Vilnius, simbolul unei gândiri “altfel”, afirmarea unei libertăţi care iese din tipare.
Gazda proiectului Cheers a fost Vilnius Builders Training Centre, o instituţie de învăţământ ce oferă educaţie vocaţională de calitate tinerilor din Vilnius şi din vecinătate. Centrul instruieşte în jur de 1000 de tineri, având un colectiv de peste 80 de cadre. Domeniile de pregătire şi studiu includ: zidărie, dulgherie şi tâmplărie, decoraţiuni, lucrări de restaurare, peisagistică şi design floral, etc. La vizitarea campusului, am fost cu toţii impresionaţi atât de spaţiile generoase în care se desfăşurau activităţile atelierelor, de dotările acestora, cât şi de rezultatele muncii copiilor. Miercuri şi joi au fost zile de lucru în cadrul proiectului. Au fost prezentate Portofoliile eco, s-a lucrat la o versiune combinată de Portofoliu, şi fiecare ţară participantă a susţinut o lecţie de limbă prin intermediul limbii engleze. S-a remarcat în mod deosebit lecţia de lituaniană, care a constat în prezentarea unui cântec tradiţional pe care l-am învăţat toţi cei prezenţi, cântându-l apoi şi interpretând mişcările
. Am avut un atelier de confecţionat zmee (Germania) şi unul de pictură pe cartoane (Polonia). Am asistat la o prezentare de modă în care manechinele – eleve ale liceului – purtau îmbrăcăminte creată de ele şi confecţionată din materiale reciclabile (Lituania).
Vineri şi sâmbătă au fost zile de introducere în obiceiurile şi cultura lituaniană. Am ajuns în orăşelul Anykščiai, în care am vizitat Muzeul calului şi am asistat la pregătirea pâinii prin metode străvechi. Am urcat apoi în cea mai înaltă biserică din Lituania. Oraşul Trakai a fost următoarea noastră destinaţie. Am vizitat oraşul vechi, cu case îmbrăcate în lemn şi grădiniţe cochete neîmprejmuite de garduri, precum şi Castelul-cetate (din sec. al XV-lea) aflat pe insula de pe lacul Galvė .
Am părăsit Lituania cu sufletul şi mintea îmbogăţite, cu prieteni noi şi cu dorinţa de a ne reîntoarce cândva.
Proiectul CHEERS este finanţat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii, gestionat în România de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” din Roşiorii de Vede a fost reprezentat la această întâlnire de către profesorii Naita Caramida Ileana – director adjunct, Vișinică Daniela – coordonator proiect, Paun Cocuta – profesor limba engleza şi elevii din clasa a XII-a A, Badea Laurentiu, Boaca Calin, Luță Claudiu.
Informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar A.N.P.C.D.E.F.P şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conţinutul acestor informaţii.

Coca Păun, profesor limba engleză
Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Roşiorii de Vede