Panaramă postelectorală * România, ca un câmp cu maci

Surprinzător, pentru unii, de așteptat, pentru alții, rezultatul alegerilor parlamentare din 11 decembrie a transformat România într-un câmp de maci, metaforic vorbind. 36 de județe și municipiul București au fost vopsite cu bidineaua votului în roșu aprins, culoarea social-democrației. Galbenul liberal abia a ajuns pentru 3 județe. Doar la Sibiu stratul de lavabilă e suficient de gros cât să acopere roșul, care la Cluj și Alba se ghicește sub peliculă.

Revenind la limbajul prozaic de zi cu zi, la Sibiu, PNL are circa 10 procente peste PSD, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, dar la luj diferența nu este decât de circa 1,3%, iar la Alba Iulia diferențele sunt infime în favoarea liberalilor, +0,40% la Senat și +0,04% la Camera Deputaților, ceea ce înseamnă, în ultimul caz, voturile unei familii mai numeroase.

Mulți analiști pun succesul neașteptat al social-democraților pe seama susținerii necondiționate pe care au acordat-o liberalii Cabinetul Cioloș, ceea ce ar fi doar una din numeroasele explicații care ar putea justifica fenomenul. Pentru că nici Cabinetul Ponta n-a rupt într-atât gura târgului încât să-i arunce pe liberali aproape de scorul cu care a intrat în Alianța DA. Cauzele sunt mult mai multe și poate că liberalii vor găsi luciditatea și înțelepciunea necesare pentru a depăși unul dintre cele mai grele momente din lunga lor istorie. Dacă nu, riscă să devină din partid istoric, simplă istorie.

Teleormanul coboară de pe podium

Până duminică, 11 decembrie, Teleormanul era considerat “județul roșu”, cetatea de scaun a social-democrației românești, unde și-a făcut ucenicia actualul voievod al “poporului pesedist”, Liviu Dragnea.

Plecarea sa din Palatul Administrativ al județului la castelul din Kisselef se pare că a slăbit oleacă din forța trupelor pesediste conduse de doi ani de fosta sa mână dreaptă, Adrian Gâdea. Chiar dacă i-a bătut măr pe liberali și de această dată, aceștia au reușit s-o smulgă neatinsă din bătălie pe Mara Calista și s-o trimită la adăpost în Parlament. Unde ar putea ajunge și Pîrvulescu prin redistribuire.

O analiză pe cifre a rezultatelor obținute de organizațiile județene ale PSD la ultimul scrutin nu face altceva decât să evidențieze faptul că Teleormanul a coborât tocmai pe locul 5, cu 61,57% la Senat și 62,09% la Camera Deputaților.

Caimacul “întrecerii socialiste” l-a luat județul Giurgiu, unde social-democrații au obținut 68,73% din voturile pentru Senat și 68,85% din cele pentru Camera Deputaților. Le suflă în ceafă județul Olt, unde PSD a pus în lada de zestre 67,14% din voturile pentru Senat și 67,15% din cele pentru Camera Deputaților. Pe locul 3 este Buzăul, cu 64,94% și, respective, 64,71%.

Așa că dacă cineva va mai dori să folosească în sens peiorativ dominația social-democrației, ca tendință, va trebui să scoată din vocabular “teleormanizarea” și s-o înlocuiască cu “giurgiuvenizarea” sau “oltenizarea”. Mai greu va fi cu găsirea sufixului potrivit pentru Buzău.

Unde s-au dus 10% din voturile liberalilor

La alegerile locale din acest an, la votul politic, liberalii au obținut 31,93% și după numai 6 luni au ajuns cu puțin peste 20%. Se pune firesc întrebarea: unde s-au dus cele 10 procente? Mulți analiști s-au găsit să susțină că, pe principiul vaselor comunicante, voturile liberalilor s-au dus spre USR, partidul lui Nicușor Dan susținându-l și el pe Dacian Cioloș.

Dacă ne uităm însă la cifrele din cercetările sociologice de la exit-poll-uri vom constata că nu s-a întâmplat deloc, și că PSD este beneficiarul voturilor celor care nu i-au mai susținut pe liberali.

Din start se observă un lucru care susține această aserțiune. E pentru prima oară în perioada postdecembristă când electoratul urban depășește ca participare pe cel rural. Și, mai ales, tot pentru prima care PSD obține un scor zdrobitor pe acest segment de populație, 49,30% față de 23,40%, cât au obținut liberalii.

Și mai elocvente sunt unele cifre privind structura electoratului fiecărui partid. Dacă până acum bazinul electoral al PSD era constituit preponderent din pensionari, șomeri și beneficiarii de ajutoare sociale, de data aceasta, printre votanți se numără un număr semnificativ de persoane active, mulți cetățeni cu studii superioare și, mai ales, mulți tineri și studenți.

Astfel, în ceea ce privește persoanele active, e pentru prima dată când PSD e preferat liberalilor de această categorie de cetățeni care au votat în proporție de 35,80% cu social-democrații și numai 25,10 cu liberalii.

Tinerii cu vârste între 25 și 34 ani au votat și ei masiv cu PSD (28,50%), ajungându-se în situația în care acest segment de electorat e împărțit în mod egal între social-democrați și liberali (28,90%).

A crescut și numărul studenților care votează cu PSD (28,20%), cifră care se apropie de procentul liberalilor (31,10%).

Iar cum numărul tinerilor și studenților care-l susțin pe Nicușor Dan e de numai 17,90%, e clar unde s-au dus voturile celor care n-au mai votat cu PNL. Așa că cel mai probabil voturile pierdute de PNL au ajuns în traista PSD și poate câteva au ajuns și în buzunarele ALDE.

C.R.