La mănăstirea Plăviceni a avut loc comemorarea domnitorului Mihai Viteazu, la împlinirea a 416 ani de la asasinarea acestuia

Pe platoul Mănăstirii Plăviceni, de pe malul stâng al Oltului, din apropierea comunei teleormănene Plopii Slăvitești, pe data de 9 august au avut loc ample manifestări de comemorare a tăierii capului domnitorului Mihai Viteazu în urmă cu 416 ani, asasinarea având loc în anul 1601 pe Câmpia Turzii.

Mănăstirea Plăviceni, într-o vreme cunoscută și sub denumirea de Aluniș, situată în preajma Oltului, nu departe de graniţa cu Bulgaria, a fost ctitorită de soţia marelui voievod, Doamna Stanca, având hramul Arhanghelul Mihail. Mănăstirea a fost construită pe una din moșiile aparținând soției marelui voievod. Edificiul a fost ridicat în anul 1637 şi este un loc plin de istorie care, de-a lungul timpului, asemenea tuturor așezămintelor de cult zidite în memoria și spre dreapta cinstire a marilor domnitori, a stat la baza istoriografiei referitoare la existența pe aceste teritorii binecuvântate de Dumnezeu a neamului românesc.

Marele Voievod Mihai Viteazu, cel care a reușit să-i înfrângă pe otomani în marea bătălie de la Călugăreni, să câștige alte nenumărate bătălii pe câmpul de luptă pentru înfrângerea cotropitorilor și să împlinească pentru prima dată visul românilor din Moldova, Ardeal și Țara Românească de a forma un stat național unitar, a fost asasinat de unii dintre oamenii de încredere ai generalului Basta pe Câmpia Turzii, în anul 1601. După ce i-au tăiat capul, corpul voievodului român a fost lăsat de către asasini două zile pe câmpul de luptă, după care ceea ce a mai rămas din trup a ajuns, prin grija oștenilor, la Mănăstirea din Alba Iulia. Ulterior, de la Alba Iulia, osemintele marelui domnitor au dispărut fără urmă. Printr-o minune dumnezeiască, trupul voievodului a fost descoperit într-un mormânt din incinta mănăstirii Plăviceni, din Teleorman. Aici, în anul 2010, într-o groapă zidită, au fost găsite osemintele “frumos mirositoare” ale lui Mihai Viteazu, iar din anul 2011, când a devenit o certitudine că osemintele aparțin voievodului, starețul mănăstirii, Teoctist Moldovanu, organizează în fiecare an slujba de pomenire a acestui mare erou al neamului românesc, prin Sfânta Liturghie, citirea Acatistului lui Mihai Viteazu, parastasul voievodului și o agapă frățească.

La manifestările religioase ce au avut loc în acest an la mănăstirea Plăviceni au participat câteva sute de teleormăneni, dar și credincioși veniți din mai multe județe ale țării, respectiv din Brașov, Giurgiu, Dolj, Olt, București, precum şi un mare număr de preoţi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române și câțiva reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. De asemenea, au fost prezenți istorici și prestigioși oameni de cultură, acestora alăturându-se și președintele Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, primarii localităților teleormănene de pe Valea Oltului.

Descoperirea osemintelor marelui domnitor la această mănăstire, conform istoriografilor și relatărilor agenţiilor de presă române şi internaţionale, au adus noi clarificări privind istoria naţională, domnitorul Mihai Viteazu având o mare contribuție la crearea statului naţional unitar român, aşa cum este descrisă România în Constituţia Naţională.

În timpul domniei lui Mihai Viteazu, la data de 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei țări românești, cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai Viteazu se intitula, într-un hristov emis la 27 mai 1600, “Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei“, confecționându-și binecunoscuta pecete pe care figurează cele 3 țări române surori. Mihai Viteazu este una dintre cele mai marcante personalităţi ale istoriei româneşti. A condus oștirile române în strălucite bătălii pe câmpul de luptă pentru neatârnarea țării. A fost, pe rând, ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al tuturor celor trei ţări ce urmau să formeze România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. A fost și va rămâne pe vecie unul dintre cei mai străluciți conducători ai neamului românesc.

George ZAVERA