Strategie MEN pentru modernizarea infrastructurii educaționale

Pentru a asigura condiții optime de desfășurare a actului educațional în unitățile de învățământ din România, ceea ce înseamnă îmbunătățirea condițiilor de predare și învățare, adică mai multe resurse educaționale de calitate, cadre didactice mai bine pregătite și o infrastructură fizică îmbunătățită, Ministerul Educației Naționale a lansat în consultare publică, proiectul ”Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023”.

Concret, MEN şi-a propus consolidarea, reabilitarea, modernizarea si extinderea unităţilor de învăţământ în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă, reabilitarea spațiilor de învăţare pentru asigurarea condițiilor minime de funcționare, revizuirea și crearea unui cadru normativ al infrastructurii școlare propice unui spatiu de învățare, modernizarea, reabilitarea, extinderea, echiparea și flexibilizarea spațiilor de învățare din unitățile de învățământ cu nivel primar și gimnazial, în situația în care ”în momentul de față, în contextul unei abordări descentralizate, deciziile privind construcția, reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii de educație din România sunt luate la diferite niveluri ale administrației, ceea ce conduce la inegalități, ineficiență și generează riscuri din perspectiva coordonării, finanțării și reglementării”, se precizează în proiectul lansat în dezbatere publică.

Teleorman: 1 din 4 copii nu are acces la grup sanitar în interiorul școlii, iar rata de abandon școlar, cu mult peste media națională

Potrivit datelor din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), fenomenul de supraaglomerare predomină în școlile secundare și din mediul urban, 24% dintre elevii din mediul urban și 23% dintre elevii din învățământul secundar fiind expuși acestui fenomen. De asemenea, 20% dintre elevii din mediul rural sunt expuși fenomenului supraaglomerării. Concret, peste jumătate (56%) din elevii români învață în școli supraaglomerate sau supradimensionate, altfel spus, infrastructura de educație din România este inadecvată pentru un număr de peste 1,2 milioane de elevi.

În județul Teleorman, rata de supraaglomerare se situează între 20-40%.

Din cauza capacității insuficiente a sălilor de clasă, poate apărea riscul de părăsire timpurie a școlii, adâncindu-se, astfel, probleme precum: repetenția, adecvarea vârstei elevilor la nivelul clasei și abandonul școlar.

Cea mai mare rată de repetenție se înregistrează în clasele a V-a și a IX-a, la nivel național, rata de repetenție fiind, în medie, peste 6%.

O altă problemă cu care se confruntă învățământul românesc este abandonul școlar, rate de peste 16%, în învățământul profesional, înregistrându-se în județul Teleorman, județul cu cea mai ridicată rată de abandon școlar, dar și în județele Călărași și Giurgiu.

Cele cinci județe în care se înregistrează cele mai ridicate rate de abadon la toate nivelurile de învățământ (Teleorman, Ilfov, Caraș-Severin, Călărași și Giurgiu) prezintă numărul cel mai scăzut de elevi înscriși (mai puțin de 45.000 de elevi în toate cele cinci județe).

Pe de altă parte, în ceea ce privește dotarea cu biblioteci în unitățile din învățământul primar și secundar, județul Teleorman stă destul de bine. Dacă în județele Alba, Hunedoara, Mureș și Vaslui, sub 40% dintre unitățile din învățământul primar și secundar sunt dotate cu biblioteci, în Teleorman și Galați peste 70% dintre școli sunt dotate cu bibliotecă. Procente mai mari, din acest punct de vedere, de 88%, se înregistrează în municipiul București.

O altă problemă cu care se confruntă multe școli din țara noastră este lipsa grupurilor sanitare în interiorul unității de învățământ. Această problemă este pregnantă în Teleorman, unde unul din patru elevi nu are acces la grupuri sanitare în interiorul școlii, în timp ce în zona Moldovei, în județele Vaslui și Botoșani, această problemă afectează unul din trei elevi.

Proiectul este supus dezbaterii publice în perioada 6-16 noiembrie 2017.

M. MEILĂ

Leave a Reply