La Mănăstirea Plăviceni, Domnitorul Mihai Viteazul, comemorat la împlinirea a 417 ani de la asasinarea sa

Ieri, 9 august 2018, la Mănăstirea Plăviceni (Aluniş), din apropierea localităţii Plopii Slăviteşti, a avut loc comemorarea a 417 ani de la asasinarea, pe Câmpia Turzii, a Domnitorului Mihai Viteazul, Primul Întregitor al Neamului Românesc. Lângă zidurile bisericii Mănăstirii Plăviceni se află îngropate osemintele marelui domnitor, aduse, prin strădania unor români adevăraţi, pe căi încă neştiute, de la Catedrala din Alba Iulia. Biserica Mănăstirii Plăviceni a fost ridicată în anul 1637de soţia domnitorului, doamna Stanca, pe propria-i moşie, pe malul Oltului, într-un loc binecuvântat de Dumnezeu.

Biserica din cadrul Mănăstirii de călugări de la Plăviceni, purtând hramul Sfinţilor Mihail şi Gavril, monument de patrimoniu, se află în proces de restaurare, început prin strădania stareţului Teoctist Plăviceanul (Modovanu).

Comemorarea la această Mănăstire a marelui domnitor se justifică prin faptul că lângă biserica mănăstirii Plăviceni, în anul 2010, într-o groapă zidită, au fost descoperite osemintele “frumos mirositoare” ale lui Mihai Viteazul. Din anul 2011, când acest fapt a devenit certitudine, stareţul mănăstirii îl pomeneşte pe marele domnitor în fiecare an aşa cum se cuvine, prin Sfânta Liturghie, citirea Acatistului lui Mihai Viteazul, parastasul voievodului şi o agapă frăţească.

La comemorarea marelui domnitor Mihai Viteazul au participat, ca şi anul trecut, prestigioşi istorici şi oameni de cultură, veniţi de la Bucureşti, Craiova şi Braşov, un mare număr de slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române şi primari de comune din judeţele Olt şi Teleorman, cărora li s-a alăturat preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Dănuţ Cristescu. Un mare număr de credincioşi din Teleorman, dar şi din alte zone ale ţării au venit să aprindă o candelă veşnică la căpătâiul marelui domnitor Mihai Viteazul.

Bravul Voievod Mihai Viteazul, cel care a reuşit să-i înfrângă pe turci în marea bătălie de la Călugăreni, să câştige alte nenumărate bătălii pe câmpul de luptă împotriva cotropitorilor şi să împlinească pentru prima dată visul românilor din Moldova, Ardeal şi Țara Românească de a forma un stat naţional unitar, a fost asasinat de unii dintre oamenii de încredere ai generalului Basta pe Câmpia Turzii, în anul 1601. După ce i-au tăiat capul, corpul voievodului român a fost lăsat de către asasini două zile pe câmpul de luptă, după care ceea ce a mai rămas din trup a ajuns, prin grija oştenilor credincioşi, la Mănăstirea din Alba Iulia. De la Alba Iulia osemintele marelui domnitor au dispărut fără urmă, printr-o minune dumnezeiască trupul voievodului fiind descoperit într-un mormânt zidit în incinta mănăstirii Plăviceni.

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la data de 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei ţări româneşti, cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai Viteazul se intitula, într-un hristov emis la 27 mai 1600, “Domn al Țării Româneşti, Ardealului şi Moldovei“, confecţionându-şi binecunoscuta pecete pe care figurează cele 3 ţări române surori.

Mihai Viteazul este una dintre cele mai marcante personalităţi ale istoriei româneşti. A condus oştirile române în strălucite bătălii pe câmpul de luptă pentru neatârnarea ţării. A fost, pe rând, ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în anul 1600, conducător al tuturor celor trei ţări ce urmau să formeze România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. A fost şi va rămâne pe vecie unul dintre cei mai străluciţi conducători ai neamului românesc.

George ZAVERA

Leave a Reply