Repere teleormănene: Serviciul sanitar în perioada 1916-1918

În județul Teleorman, în orașul Alexandria, serviciul sanitar era reprezentat prin dispensarul comunal, spitalul județean și serviciul veterinar.

Spitalul județean era condus de un medic ajutat de un subchirurg, un intendent, o moașă, o supraveghetoare, un preot, trei infirmiere, o bucătăreasă, o spălătoreasă și doi argați.

Este cert faptul că spitalul nu dispunea de personalul necesar pentru a face față situației de război, primarul de atunci al Alexandriei, Văcăreanu, menționând că ar mai fi fost nevoie de cel puțin un medic, doi agenți sanitari și un servitor.

În perioada 1915-1916, bolile predominante au fost: tuberculoza, scarlatina, difteria, gripa, febra tifoidă, sifilisul, pneumonia, plăgile contuze.

Într-o adresă a medicului Alexandriei, G.Ulieru, către primărie, reiese faptul că tuberculoza făcea ravagii.

Dificultățile întâmpinate de spitalele din județul Teleorman în timpul ocupației și după retragerea germană reies din comunicările dintre Direcțiunea Generală a Serviciului Sanitar (D.G.S.S.), Biroul III al Ministerului de Interne și spitalul din Alexandria. Din acestea aflăm de lipsa personalului medical, a laptelui și a zahărului. Carnea era folosită o dată pe săptămână, când fiecare pacient primea 150 g, iar o parte din personalul spitalului era numit de germani.

După retragerea germană, D.G.S.S. a solicitat spitalului din Alexandria ca personalul numit în timpul ocupației să-și înceteze activitatea, dar și să trateze toți bolnavii militari, aliați sau prizonieri de război.

Astfel, aici au fost tratați soldați români, francezi și germani.

Cornelia RĂDULESCU

Leave a Reply