Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman: Constantin Noica – 110 ani de la naştere

Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman, instituție aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează vineri, 12 iulie 2019, începând cu ora 10,00, simpozionul literar „110 ani de la naşterea scriitorului teleormănean Constantin Noica”.

Constantin Noica s-a născut la 11/24 iulie 1909 în satul Vităneşti, comuna Vitănești, județul Teleorman, într-un neam de ,,boieri de rangul doi”.

Tatăl scriitorului, Grigore I. Noica, originar din Alexandria, era moşier şi arendaş agricol cu studii de agronomie în Germania, iar străbunicul pe linie paternă, Ghencu Noica, se numără printre întemeietorii oraşului Alexandria.

Mama scriitorului, Clemenţa Noica, era fiica unui medic militar, Haralambie Casassovici, avansat la rangul de colonel şi nepoata lui Gheorghe Eliad, fost primar al oraşului Alexandria.

Constantin Noica, al treilea copil al soţilor Noica, a copilărit la Vităneşti până în anul 1913, când tatăl lui ia în arendă o altă moşie, la Blejeşti, unde vor sta până în 1919.

În anul 1919 se stabilesc la Bucureşti, unde Constantin Noica va rămâne până în 1933.

Între 1928 şi 1931, Noica urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde îl are ca profesor pe Nae Ionescu, care adună în jurul lui cei mai importanţi membri ai tinerei generaţii interbelice: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mihail Sebastian.

Constantin Noica a debutat publicistic cu proza filosofică „O poveste” în revista Vlăstarul” a Liceului „Spiru Haret” din Bucureşti.

În timpul studenţiei colaborează cu numeroase publicaţii, printre care: „Ultima oră”, Vremea”, „Clipa”, „Vitrina literară”, „Ecoul”.

Noica s-a impus prin scrierile filosofice şi eseistice originale, dintre care amintim: „Concepte deschise în istoria filosofiei lui Descartes, Leibniz şi Kant” (1936), „De caelo. Întoarcere în jurul cunoaşterii şi individului”(1937), „Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou” (1940), „Creaţie şi frumos în rostirea românească” (1973), „Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti” (1975), „Sentimentul românesc al fiinţei” (1978), „Scrisori despre logica lui Hermes”(1986), „Cuvânt împreună despre rostirea românească” (1987), „Lumea de mâine” (1991), „Eseuri de duminică” (1992), „Modelul cultural european” (1993), „Despre lăutărism” (2007), „Geniu în vremuri sărace” (2009) etc.

Acestora li s-au alăturat câtorva lucrări de istoria filosofiei („Rene Descartes: Viaţa şi filosofia lui”, „Fenomenologia spiritului lui G.W.F Hegel”, „Despărţirea de Goethe”, „Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel”).

La fel de importante sunt şi volumele de publicistică postume: „Istoricitate şi eternitate. Repere pentru o istorie a culturii româneşti”, „Semnele Minervei. Publicistică I:1927-1929”, „Între suflet şi spirit. Publicistică II: 1930-iun. 1934”, „Echilibrul spiritual. Studii şi eseuri: 1929-1947, „Moartea omului de mâine. Publicistică III”, cărora li se alătură volumul „21 conferinţe radiofonice:1936-1943” (2000).

Scriitorul s-a impus prin traducerile din opera unor mari filosofi (Rene Descartes, Immanuel Kant, Platon, Aristotel), dar şi prin interpretările şi comentariile la textele originale

Filosoful s-a afirmat ca un eminescolog desăvârşit şi nu doar ca înţelegător şi comentator al operei lui Mihai Eminescu, pe care îl numea Omul deplin al culturii româneşti, ci şi ca un profund cunoscător şi preţuitor al manuscriselor eminesciene.

În cadrul simpozionului literar organizat de bibliotecă și dedicat filosofului, poetului, eseistului, publicistului și scriitorului român Constantin Noica, vor susţine comunicări Ana Dobre, Emilia Stroe, Florea Burtan şi Stan V. Cristea.

Cu acest prilej va fi vernisată şi o expoziţie de carte din fondul bibliotecii, care cuprinde atât opera scriitorului Constantin Noica, cât şi critică literară.

Cornelia RĂDULESCU