Mihai Eminescu, Domnul limbii române * Din 2011, pe 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Naționale

Este ziua când cerul, în imensa-i dărnicie, în anul de referință 1850, ni l-a dăruit, pentru a ne bucura și a ne înălța spiritul, pe nemuritorul și unicul Mihai Eminescu.

Domnul limbii române, Mihai Eminescu, a transformat graiul străbun și l-a adus în formele moderne, lesne de înțeles, datorită geniului său, săvârșind rostul venirii lui pe pământ.

Apreciat și criticat în aceeași măsură de contemporani, lui Mihai Eminescu nu i-a contestat nimeni genialitatea, pe care a dus-o, neînfricat, până la extreme, fără a se teme de ceea ce, inevitabil, avea să intervină.

Dispariția lui este numai una pământeană, prin ceea ce a creat el a trecut în rândul nemuritorilor, ocupându-și, așa cum era normal, locul printre aceia peste care niciodată nu se va așterne uitarea.

Datorită lui, plopii sunt mereu fără soț, lacul scânteie feeric, iar ultimul dor este acela potolit de liniștea mării.

Jurnalistul Mihai Eminescu, pe nedrept mai puțin cunoscut decât poetul, este actual, căci articolele scrise de el sunt potrivite vremurilor pe care le trăim. El combate nedreptatea, frica, fărădelegile care au loc pe scena vieții cum nimeni altul nu a făcut-o și nu o va face, căci nimeni, niciodată, nu se va putea ridica la nivelul lui, cel înzestrat cu atâta har de Creator.

A vorbi despre Eminescu în preajma zilei lui de naștere, devenită Ziua Culturii Naționale, este o datorie, o necesitate, dar și o plăcere.

Versurile lui ne sunt atât de cunoscute încât avem impresia că le-am primit moștenire, genetic vorbind, la naștere.

Acum 169 de ani, pe 15 ianuarie, se năștea acela care ne dădea cea mai frumoasă lecție de curaj, scriind articole în care spunea adevărul, fără teamă, demostrând că vorbele trebuie așternute pentru a sluji poporul acesta, aflat mereu, fără voia lui, în impas.

A vorbi despre Eminescu este o datorie, dar și o plăcere, căci el ne-a dat o lecție de viață, arătând că a trăi frumos înseamnă a-ți împli menirea, a sluji poporul aflat în suferință, și datorită nedreptelor hotare care despart frații de frați, înstrăinați de mai marii lumii.

Cornelia RĂDULESCU