Oamenii de afaceri apreciază DNA

Conform unei declarații a președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Dărăban, mediul de afaceri este favorabil acțiunilor DNA în proporție de 65%. Ei consideră că în acest fel se dă o șansă concurenței loiale.

În declarația sa, făcută la începutul acestui an, el a subliniat faptul că DNA a curățat chiar CCIR, prin arestarea lui Vlasov, fostul președinte al instituției, acuzat de abuz în serviciu și luare de mită.

Pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete a fost adoptat un Cod de etică și integritate pentru toți salariații din sistem.

“Vrem să impulsionăm mediul de afaceri să adopte aceeași filozofie, să încercăm să diminuăm acest fenimen care face ca investițiile străine în România, investițiile americane să fie diminuate”, a mai precizat Mihai Dărăban, amintind, în același context, că își propune și lansarea unui ghid de bune practice pentru combaterea corupției.

Șeful CCIR este de părere că intreprinzătorul este motorul real al economiei românești, pentru că el generează creșterea economică a României, plătește taxele și impozitele la buget și creează și menține locul de muncă. Pentru a avea încredere să investească, atât investitorii români, cât și cei străini au nevoie de un cadru legislativ coerent, predictibil, și adaptat la realitățile pieței.

Președintele CCIR a subliniat și câteva dintre bolile cronice ale sistemului între care centralizarea excesivă, creșterea costurilor privind obținerea unor documente, proceduri greoaie și cu o durată nejustificat de mare pentru a obține documente necesare pentru participarea la unele proceduri de licitație.

CCIR a mai propus transferarea competențelor în ceea ce privește controlul marilor contribuabili la autoritățile fiscale locale și constituirea unui corp de experți care să creeze un cadru legal de conformare voluntară a acestora, pe baza unui proces decizional transparent și eficient, care ar trebui să țină cont de gradul de risc al unui contribuabil.

Ca răspuns la aceste observații ale CCIR, făcute pe 21 ianuarie, ANAF decide ca de la 1 februarie IMM-urile să fie scoase de sub competența Direcțiilor de Finanțe județene și să treacă în subordinea Direcțiilor Regionale ale ANAF. Ceea ce înseamnă o povară aproape insuportabilă pentru această categorie de agenți economici, date fiind bătaia de cap suplimentară și cheltuielile în plus pentru obținerea oricărui document.

Și, apropo de IMM-uri, încă o observație a președintelui CCIR ar trebui să pună pe gânduri autoritățile și să le dea de lucru celor de la DNA. Mihai Dărăban constată ponderea redusă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii în totalul contractelor publice la nivel național. Adică sunt foarte puține firme din această categorie care au celebrele “contracte cu statul”, rezervate marilor rechini care au în spate interese politico-economice la fel de mari.

Poate că nepăsarea factorilor de decizie față de asemenea propuneri constructive, bazate pe realitățile economico-instituționale din România are drept cauză și pasivitatea agenților economici față de abuzurile statului, care nu știe decât să ia și pielea de pe contribuabil. A auzit cineva de vreun protest al oamenilor de afaceri sau de vreo grevă fiscală în România?

Șt. B.