Pagube după război

Două cărți, cu profil deosebit, au apărut de sub tipar la finele anului trecut, două lucrări dedicate aniversării a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri și scrise în amintirea celor care au cunosscut ororile Primului Război Mondial, a celor care au rezistat eroic, a celor care s-au jertfit pentru victorie și a înfăptuitorilor României Mari, așa cum precizează autorul.

Cele două apariții editoriale se referă, în principal, la pagubele cauzate locuitorilor, instituțiilor și economiei județului Teleorman de către trupele de ocupație germane și bulgare în perioada 1916-1918 precum și la abuzurile săvârșite de unii primari în timpul ocupației străine. Autorul celor două lucrări, nimeni altul decât neobositul publicist Paul C. Șchiopu, în urma unei largi documentări reușește să cuprindă între coperțile acestor cărți numeroase documente scrise sau mărturii ale păgubiților, toate la fel de convingătoare pentru o realitate existențială.

Într-una dintre lucrări, cea referitoare la pagubele cauzate bisericilor din județ și a cărei prefață este semnată de Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, , cititorul este uluit când află despre comportamentul trupelor de ocupație care au “deposedat” bisericile teleormănene de clopote de mărimi și greutăți diferite (între 50 și 1200kg), sfeșnice, chivoturi, cruci și cutii de argint, cazane pentru botez, cărți și odăjdii bisericești, potiruri, icoane, până și lumânări și ceară, untdelemn, mir, fețe de masă, perdele, velințe, linguri și lingurițe, chiar și garduri împrejmuitoare (din lemn sau din sârmă ghimpată). Aproape imposibil de estimat în lei valoarea pagubelor pricinuite.

În cealaltă lucrare sunt consemnate pagubele materiale aduse economiei, instituțiilor statului și populației civile. Aflăm că încă din luna august a anului 1916 locuitorii orașului Turnu Măgurele au fost nevoiți să se refugieze din calea trupelor bulgare și germane care amenințau să intre în oraș. Aceștia și-au încropit la repezeală bagajele cu cele strict necesare și au plecat care încotro, lăsându-și locuințele și averea la îndemâna ocupanților dar și a unor persoane civile, certate cu legea. Sunt culese declarații ale unor persoane care au avut de suferit de pe urma acestui eveniment, fiecare reușind să estimeze valoarea pagubei materiale, fără a mai vorbi de cea morală și de cea psihică. Unii au devenit chiar victime.

Sunt descrise apoi pagubele produse în instituții (spitale, poliție, școli, jandarmerii, judecătorii, notariate, prefectură), având ca țintă paralizarea activității acestora.

În trecerea lor prin județul Teleorman trupele de ocupație au distrus cantoanele și podurile aflate pe drumurile județene și cele situate pe drumurile vicinale. Tot trupele de ocupație au paralizat diverse activități economice, iar acolo unde au putut au rechiziționat importante cantități de materii prime, mașini, motoare, bormașini, unelte de lucru etc, pe care le dirijau spre țările lor unde intrau în circuitul economic propriu. Tot aceste trupe, pentru supunerea cu ușurință a populației au folosit și metoda amenzilo aplicate atât autorităților administrative cât și populației.

La toate acestea se mai adaugă și fărădelegile unor primari săvârșite în cârdășie cu reprezentanții ocupantului.

Cele două lucrări ale economistului Paul C. Șchiopu prezintă interes mai ales prin prisma importantelor informații și date statistice furnizate privitor la cele întâmplate în urmă cu circa 100 de ani pe teritoriul județului nostru, dar și sub aspect moral, prin reliefarea urmărilor nefaste ale războiului.

Prof. Ion Scarlat