Repere teleormănene: Familia Racottă

Una dintre cele mai vechi familii din județul Teleorman este familia Racottă, documentele atestându-i prezența din secolul al XVI-lea.

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, familia Racottă avea moșii pe teritoriul localităților Purani și Găvănești, apoi în Ștorobăneasa, cu istoria căreia se va identifica.

Membrii acestei familii au avut funcții importante pe lângă domnitorii Țării Românești și au participat la evenimentele care au marcat formarea statului modern.

Nicolae Racottă a avut cinci fii (Alexandru, Hariton, Costache, Iancu și Vasile), militari de carieră, care s-au implicat în Revoluția din 1848, fiind de partea revoluționarilor.

Alexandru Racottă a însoțit, cu un grup de oaste, delegația revoluționară de la Islaz spre tabăra lui Gheorghe Magheru, de la Râmeni. Îmbolnăvindu-se de holeră, comanda a fost preluată de fratele lui, Hariton.

Datorită acestei implicări, Alexandru este numit comandant de batalion, Hariton, căpitan și comandant al Gărzii Naționale, iar Costache, sublocotement. După înfrângerea suferită de revoluționari, primii doi sunt scoși din armată și arestați.

Fratele mai mic, Vasile, urmează și el cariera militară și devine un colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în special în rezolvarea reformei agrare din 1864.

Vasile Racottă cedează clăcașilor o parte din moșia lui, în 1864.

„Imaginea lui Vasile Racottă și a soției sale, Aritina, se păstrează și azi datorită tablourilor zugrăvite de pictorul Constantin Lecca. Vasile Racottă este reprezentat în uniformă de ofițer, amândoi erau îmbrăcați după moda pariziană.” (Steluța Chefani-Pătrașcu, „Moșieri teleormăneni (1864-1949). Mărire și decădere”)

Costache Racottă a urmat școala de ofițeri și școala de agricultură, pe cea de a doua făcând-o la Paris. El a înființat Școala de Agricultură de la Pantelimon, terenul fiind donat de Alexandru Racottă, fratele lui mai mare.

Cornelia RĂDULESCU