Şcoala fără bullying: copiii nu trebuie umiliţi sau batjocoriţi!

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alexandria a lansat în municipiul Alexandria Campania “ŞCOALA FĂRĂ BULLYING”. Campania se va derula în perioada 18.03 – 19.04.2019 în toate şcolile din municipiul Alexandria şi va fi adresată tuturor elevilor din ciclul primar şi părinţilor acestora.

În unităţile şcolare, creşte, de la o zi la alta, un fenomen care promovează un comportament violent în rândul copiilor, cunoscut şi sub numele de bullying. 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia de colegi.

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel. Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Bullying nu înseamnă numai un comportament agresiv în viaţa reală a copiilor, ci şi în cea virtuală. Astfel, peste 60% dintre elevi au mărturisit că s-au întâlnit în mediul virtual cu mesaje, care i-au umilit sau care i-au rănit.

Psihologii sunt de părere că primul factor care conduce la un astfel de comportament este legat de mediul familiar şi de ceea ce copiii văd acasă, la părinţi. Ca urmare a acestui lucru, şase din 10 copii cresc cu o formă de violenţă fizică sau emoţională.

Specialiştii spun că nici în regulamentele de funcţionare ale şcolilor şi nici în strategia naţională de combatere a violenţei dintre copii, nu apare cuvântul „bulllying” şi asta din cauza faptului că pentru adulţi este mai important ca elevul agresor să fie pedepsit decât educat.

Consecinţele bullying-ului

Prin definiţie, bullying-ul este ceva ce se repetă sistematic în viaţa unui copil, iar consecinţele sunt severe, explica psihologii.

„Cele mai severe efecte pentru copilul-victimă ţin de apariţia tulburărilor din sfera anxios-depresivă, cel mai adesea aceşti copii ajung să intre într-un episod depresiv, în cazul celor mai vulnerabili, apare şi ideea de suicid, bullying-ul fiind unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru apariţia suicidului la vârsta adolescentului.

O altă consecinţă este refuzul de a merge la şcoală şi atunci, cei din jur îşi dau seama că este ceva în neregulă. Nu trebuie neglijat nici copilul care agresează. Studiile arată că 25% dintre copiii care fac bullying evoluează către diagnostic cu tulburări de conduită la vârsta adolescenţei. Pe româneşte, ajung nişte mici delicvenţi, care funcţionează marginal la limita legii, care îşi transformă agresivitatea fizică şi verbală în strategie de comportament”, precizează psihologii.

În continuare, 37% dintre copiii participanţi la chestionar au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare şi denigratoare în spaţiul şcolii despre ei, 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţă un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situaţii repetate în care un copil era îmbrâncit şi lovit uşor de către alţi copii.

În acest sens, Poliția Teleorman, împreună cu Primăria Alexandria trag un semnal de alarmă și îi încurajează pe părinți să discute cu odraslele lor, iar dacă simt că micuții sunt amenințați, speriați sau jigniți de colegi să raporteze acest fenomen.

Claudiu DUMITRACHE